top of page
.jpg)
Volume colective
Prefață de Dan Grigorescu, Vol. 10, coord. Ana-Maria Brezuleanu. Editura Saeculum I.O., 2009, 423 pagini, ISBN: 9736420027
„Goal: Bearing the title Bibliografia relaţiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (The Bibliography regarding the Relations between the Romanian Literature and the Literatures of the World in Romanian Periodical Publications), the project (one of the oldest, longest and most thorough projects ran over the years in ʻG. Călinescuʼ Institute of Literary History and Theory of the Romanian Academy) has arrived at its third series. The first one gathering three volumes published during the 1980s covers the period between 1859 and 1918, the second one gathering 10 volumes published in the late 1990s and the beginning of the 2000s covers the period between 1919 and 1944, while the work on the third series focused on the period between 1945 and 1964, almost completed, was suspended in February 2019 because researchers were needed to conclude a huge newer project run in the Institute, i.e. The Cronology of Romanian Literary Life”. (Carmen Brăgaru)
„Goal: Bearing the title Bibliografia relaţiilor literaturii române cu literaturile străine în periodice (The Bibliography regarding the Relations between the Romanian Literature and the Literatures of the World in Romanian Periodical Publications), the project (one of the oldest, longest and most thorough projects ran over the years in ʻG. Călinescuʼ Institute of Literary History and Theory of the Romanian Academy) has arrived at its third series. The first one gathering three volumes published during the 1980s covers the period between 1859 and 1918, the second one gathering 10 volumes published in the late 1990s and the beginning of the 2000s covers the period between 1919 and 1944, while the work on the third series focused on the period between 1945 and 1964, almost completed, was suspended in February 2019 because researchers were needed to conclude a huge newer project run in the Institute, i.e. The Cronology of Romanian Literary Life”. (Carmen Brăgaru)
„Sub semnul lui Prospero: Academician Dan Grigorescu - Evocări -. Coordonator: Roxana Zanea, Editura Ideea Europeană, 2020, 302 pagini. ISBN: 9786065947986
Valoarea profesorului Dan Grigorescu se vadea când vorbea despre două domenii in care a avut un rol de întemeietor: iconologia si ekphrastica. Lucrările sale Aventura imaginii, Constelația Gemenilor și Introducere în ekphrastică sunt cărţi de referinţă în domeniu. Prin aceste volume Dan Grigorescu și-a propus sa depăşească limitele comparatismului și să promoveze specialități noi, moderne, metode de cercetare care făceau carieră în spațiul occidental.
Fin cunoscător al avangardei, profesorul Dan Grigorescu este coordonator al unui Dicţionar al avangardelor și al unui Dicţionar alfabetic al literaturii americane, premiat cu medalia de aur a Asociaţiei Criticilor Americani. A scris numeroase studii de specialitate despre cei mai importanţi pictori romani contemporani. Este unul dintre traducătorii lui William Shakespeare în limba romana, a coordonat prima ediţie critică a operei lui Shakespeare din Romania, a scris numeroase studii de istoria artei, literatură comparată, pentru a cita o parte din numeroasele studii, cărţi, prefețe și prezentări. Este membru al Academiei Romane din 2004”. (Roxana Zanea)
Valoarea profesorului Dan Grigorescu se vadea când vorbea despre două domenii in care a avut un rol de întemeietor: iconologia si ekphrastica. Lucrările sale Aventura imaginii, Constelația Gemenilor și Introducere în ekphrastică sunt cărţi de referinţă în domeniu. Prin aceste volume Dan Grigorescu și-a propus sa depăşească limitele comparatismului și să promoveze specialități noi, moderne, metode de cercetare care făceau carieră în spațiul occidental.
Fin cunoscător al avangardei, profesorul Dan Grigorescu este coordonator al unui Dicţionar al avangardelor și al unui Dicţionar alfabetic al literaturii americane, premiat cu medalia de aur a Asociaţiei Criticilor Americani. A scris numeroase studii de specialitate despre cei mai importanţi pictori romani contemporani. Este unul dintre traducătorii lui William Shakespeare în limba romana, a coordonat prima ediţie critică a operei lui Shakespeare din Romania, a scris numeroase studii de istoria artei, literatură comparată, pentru a cita o parte din numeroasele studii, cărţi, prefețe și prezentări. Este membru al Academiei Romane din 2004”. (Roxana Zanea)
Constantinescu, Muguraș; Constantin Dejica; Titela Vâlceanu, Editura Academiei Române, 2021, ISBN: 978-973-27-3438-4, 1440 pagini.
„Necesitatea unei istorii a traducerilor în limba română a devenit tot mai evidentă odată cu recunoașterea treptată a rolului traducerii în cultura națională. Dacă literatura, artele plastice, arhitectura și numeroase științe au avut deja una sau de mai multe istorii, traducerea a trebuit să aștepte la noi, dar și în alte culturi (franceză, spaniolă, germană, engleză, italiană, braziliană etc.), secolul al XXI-lea pentru a-și vedea elaborată sau în curs de elaborare o istorie proprie. Proiectul O istorie a traducerilor în limba română – secolele XVI–XX (ITLR) încearcă să suplinească această absență din cultura română. Obiectivul său constă în studierea traducerii ca parte integrantă a patrimoniului național, în relevarea dimensiunii sale dialogice de conectare la patrimoniul universal. O istorie a traducerilor în limba română se vrea o istorie folositoare și interesantă, deopotrivă pentru publicul specializat, căruia îi oferă un instrument de lucru, și pentru publicul larg, curios să afle mai mult despre traduceri și despre traducători, despre dorința lor de a sluji, în egală măsură, textul străin și publicul cititor, având pentru aceasta la îndemână vastul potențial de mlădiere a limbii române”. (Sursa: Researchgate)
„Necesitatea unei istorii a traducerilor în limba română a devenit tot mai evidentă odată cu recunoașterea treptată a rolului traducerii în cultura națională. Dacă literatura, artele plastice, arhitectura și numeroase științe au avut deja una sau de mai multe istorii, traducerea a trebuit să aștepte la noi, dar și în alte culturi (franceză, spaniolă, germană, engleză, italiană, braziliană etc.), secolul al XXI-lea pentru a-și vedea elaborată sau în curs de elaborare o istorie proprie. Proiectul O istorie a traducerilor în limba română – secolele XVI–XX (ITLR) încearcă să suplinească această absență din cultura română. Obiectivul său constă în studierea traducerii ca parte integrantă a patrimoniului național, în relevarea dimensiunii sale dialogice de conectare la patrimoniul universal. O istorie a traducerilor în limba română se vrea o istorie folositoare și interesantă, deopotrivă pentru publicul specializat, căruia îi oferă un instrument de lucru, și pentru publicul larg, curios să afle mai mult despre traduceri și despre traducători, despre dorința lor de a sluji, în egală măsură, textul străin și publicul cititor, având pentru aceasta la îndemână vastul potențial de mlădiere a limbii române”. (Sursa: Researchgate)
Editura Muzeul Literaturii Române, 2018. Coordonatori: Eugen Simion; Lucian Chisu, ISBN: 978-973-167-460-5.
Editura Muzeul Literaturii Române, 2018. Coordonatori: Eugen Simion; Lucian Chisu, ISBN: 978-973-167-460-5
Publisher: Literaturii Române, 2018. Coordonatori: Eugen Simion; Lucian Chisu, ISBN: 978-973-167-480-3
Editura Muzeul Literaturii Române, 2020. Coordonatori: Eugen Simion; Lucian Chisu, ISBN: 978-973-167-559-6
Editura Muzeul Literaturii Române, 2020. Coordonatori: Eugen Simion; Lucian Chisu, ISBN: 978-973-167-560-2
Editura Muzeul Literaturii Române, 2020. Coordonatori:Eugen Simion; Lucian Chisu, ISBN: 978-973-167-561-9
Editura Muzeul Literaturii Române, 2020. Coordonatori: Eugen Simion; Lucian Chisu, ISBN: 978-973-167-562-6
Editura Muzeul Literaturii Române, 2020. Coordonatori: Eugen Simion; Lucian Chisu, ISBN: 978-973-167-563-3
Editura Muzeul Literaturii Române, 2020. Coordonatori: Eugen Simion; Lucian Chisu, ISBN: 978-973-167-564-0
Editura Muzeul Literaturii Române. 2020. Coordonatori: Eugen Simion; Lucian Chisu, ISBN: 978-973-167-565-7
Editura Muzeul Literaturii Române, 2020. Coordonatori: Eugen Simion; Lucian Chisu, ISBN: 978-973-167-566-4
Editura Muzeul Literaturii Române, 2020. Coordonatori: Eugen Simion; Lucian Chisu, ISBN: 978-973-167-567-1
Editura Muzeul Literaturii Române, 2020. Coordonatori: Eugen Simion; Lucian Chisu, ISBN: 978-973-167-568-8
Editura Muzeul Literaturii Române, 2020. Coordonatori: Eugen Simion; Lucian Chisu, ISBN: 978-973-167-569-5
Editura Muzeul Literaturii Române, 2020. Coordonatori: Eugen Simion; Lucian Chisu, ISBN: 978-973-167-570-1
Editura Muzeul Literaturii Române, 2020. Coordonatori: Eugen Simion; Lucian Chisu, ISBN: 978-973-167-571-8
Editura Muzeul Literaturii Române, 2020. Coordonatori: Eugen Simion; Lucian Chisu, ISBN: 978-973-167-572-5
Editura Muzeul Literaturii Române, 2020. Coordonatori: Eugen Simion; Lucian Chisu, ISBN: 978-973-167-573-2
Editura Muzeul Literaturii Române, 2020. Coordonatori: Eugen Simion; Lucian Chisu, ISBN: 978-973-167-576-3
34. Simion, Eugen ( coord. general); Andraș, Carmen; Anton, Manuela; Apetroaie, Ion; Axinte, Șerban;...; Deutsch, Cristina et alii (143 coautori). Dicționarul general al literaturii române, coord. gen. Eugen Simion, volumul II, (C-D), Editura Univers Enciclopedic (CNCS B), București, 2004, 812 p., ISBN 973-637-0872-0.
Dicționarul general al literaturii române, coord. gen. Eugen Simion, volumul III, (E-K), Editura Univers Enciclopedic (CNCS B), București, 2005, 785 p., ISBN 973-637-087-9
32. Simion, Eugen ( coord. general); Andraș, Carmen; Anton, Manuela; Apetroaie, Ion; Axinte, Șerban;...; Deutsch, Cristina et alii (143 coautori). Dicționarul general al literaturii române, coord. gen. Eugen Simion, volumul IV, L-O), Editura Univers Enciclopedic (CNCS B), București, 2005, 746 p., ISBN 978-973-637-111-5.
Traduceri
Tom Sandqvist – Dada Est. Românii de la Cabaret Voltaire, Editura Institutului Cultural Român, 2010, 352 p.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Iorga, N. Viața și domnia lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, Traducerea documentelor străine din limba italiană: Cristina Deutsch, Editura Saeculum I.O., 2014, ISBN 978-973-642-328-4.
Tom Sandqvist – Dada Est. Românii de la Cabaret Voltaire, Editura Institutului Cultural Român, 2010, 352 p.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Iorga, N. Viața și domnia lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, Traducerea documentelor străine din limba italiană: Cristina Deutsch, Editura Saeculum I.O., 2014, ISBN 978-973-642-328-4.
Tom Sandqvist – Dada Est. Românii de la Cabaret Voltaire, Editura Institutului Cultural Român, 2010, 352 p.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Iorga, N. Viața și domnia lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, Traducerea documentelor străine din limba italiană: Cristina Deutsch, Editura Saeculum I.O., 2014, ISBN 978-973-642-328-4.
Tom Sandqvist – Dada Est. Românii de la Cabaret Voltaire, Editura Institutului Cultural Român, 2010, 352 p.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Iorga, N. Viața și domnia lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, Traducerea documentelor străine din limba italiană: Cristina Deutsch, Editura Saeculum I.O., 2014, ISBN 978-973-642-328-4.
Tom Sandqvist – Dada Est. Românii de la Cabaret Voltaire, Editura Institutului Cultural Român, 2010, 352 p.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Iorga, N. Viața și domnia lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, Traducerea documentelor străine din limba italiană: Cristina Deutsch, Editura Saeculum I.O., 2014, ISBN 978-973-642-328-4.
Tom Sandqvist – Dada Est. Românii de la Cabaret Voltaire, Editura Institutului Cultural Român, 2010, 352 p.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Iorga, N. Viața și domnia lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, Traducerea documentelor străine din limba italiană: Cristina Deutsch, Editura Saeculum I.O., 2014, ISBN 978-973-642-328-4.
Tom Sandqvist – Dada Est. Românii de la Cabaret Voltaire, Editura Institutului Cultural Român, 2010, 352 p.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Iorga, N. Viața și domnia lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, Traducerea documentelor străine din limba italiană: Cristina Deutsch, Editura Saeculum I.O., 2014, ISBN 978-973-642-328-4.
Tom Sandqvist – Dada Est. Românii de la Cabaret Voltaire, Editura Institutului Cultural Român, 2010, 352 p.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Iorga, N. Viața și domnia lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, Traducerea documentelor străine din limba italiană: Cristina Deutsch, Editura Saeculum I.O., 2014, ISBN 978-973-642-328-4.
Tom Sandqvist – Dada Est. Românii de la Cabaret Voltaire, Editura Institutului Cultural Român, 2010, 352 p.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Iorga, N. Viața și domnia lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, Traducerea documentelor străine din limba italiană: Cristina Deutsch, Editura Saeculum I.O., 2014, ISBN 978-973-642-328-4.
Tom Sandqvist – Dada Est. Românii de la Cabaret Voltaire, Editura Institutului Cultural Român, 2010, 352 p.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Iorga, N. Viața și domnia lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, Traducerea documentelor străine din limba italiană: Cristina Deutsch, Editura Saeculum I.O., 2014, ISBN 978-973-642-328-4.
Tom Sandqvist – Dada Est. Românii de la Cabaret Voltaire, Editura Institutului Cultural Român, 2010, 352 p.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Iorga, N. Viața și domnia lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, Traducerea documentelor străine din limba italiană: Cristina Deutsch, Editura Saeculum I.O., 2014, ISBN 978-973-642-328-4.
Tom Sandqvist – Dada Est. Românii de la Cabaret Voltaire, Editura Institutului Cultural Român, 2010, 352 p.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Iorga, N. Viața și domnia lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, Traducerea documentelor străine din limba italiană: Cristina Deutsch, Editura Saeculum I.O., 2014, ISBN 978-973-642-328-4.
Tom Sandqvist – Dada Est. Românii de la Cabaret Voltaire, Editura Institutului Cultural Român, 2010, 352 p.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Iorga, N. Viața și domnia lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, Traducerea documentelor străine din limba italiană: Cristina Deutsch, Editura Saeculum I.O., 2014, ISBN 978-973-642-328-4.
Tom Sandqvist – Dada Est. Românii de la Cabaret Voltaire, Editura Institutului Cultural Român, 2010, 352 p.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Iorga, N. Viața și domnia lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, Traducerea documentelor străine din limba italiană: Cristina Deutsch, Editura Saeculum I.O., 2014, ISBN 978-973-642-328-4.
Tom Sandqvist – Dada Est. Românii de la Cabaret Voltaire, Editura Institutului Cultural Român, 2010, 352 p.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Traducere din limba engleză de Cristina Deutsch
În Dada Est, Tom Sandqvist arată că mişcarea dadaistă nu a apărut gata formată, într-un salon literar din Zürich, ci s-a dezvoltat dintr-o tradiţie artistică deja vibrantă în Europa de Est, în special în România, care a fost transpusă în Elveţia când un grup de modernişti români s-a stabilit la Zürich. Bucureştiul şi alte oraşe din România au fost scena pentru poezie, proză, spectacol Dada în anii premergatori Primului Război Mondial. Unul dintre deschizătorii de drum ai acestui curent a fost Tristan Tzara, care şi-a început cariera în literatura de avangardă la cincisprezece ani, când a înfiinţat revista Simbolul. Tzara – care a inventat termenul „dada" inspirat de o banală legătură între ziua sa de naştere şi un sfânt ortodox – a fost la Cabaret Voltaire în acea noapte, împreună cu fraţii Iancu – Marcel, Iuliu şi George – şi cu Arthur Segal. Nu este o coincidenţă, susţine Sandqvist, că atât de mulţi din primul grup dadaist au fost români. Autorul identifică transformările artistice şi personale care au avut loc în „Micul Paris al Balcanilor" înainte de a se manifesta în altă parte, găsind surse la fel de variate, ca simbolismul, futurismul şi folclorul. El arată că există o legătură între moderniştii români şi tradiţia idiş est-europeană; Tzara, fraţii Iancu şi Segal – toţi au crescut în cultura şi tradiţiile evreieşti.
Tom Sandqvist este doctor docent şi profesor de istoria şi teoria artei la Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design din Stockholm, Suedia şi la Universitatea Lapland din Rovaniemi, Finlanda.
Iorga, N. Viața și domnia lui Constantin-Vodă Brâncoveanu, Traducerea documentelor străine din limba italiană: Cristina Deutsch, Editura Saeculum I.O., 2014, ISBN 978-973-642-328-4.
bottom of page